Blogu' lu' Cimpoca este un experiment si trebuie tratat ca atare

Amestecate (2)

Posted on Jan 23 2011

Mai sunt cateva zile pana la sfarsitul lui  ianuarie, dar  azi am vazut la englezi, pe unul dintre canalele  Sky Tv, prima reclama pentru sarbatorile de… Pasti. La niste dulciuri sau ceva asemanator.   In ritmul asta, prin iulie vor fi deja vanzari de bilete pentru Christmas parties ori reclame la decoratiuni festive  si luminite pentru brad. * Nu  cred ca v-am spus ca pe pervazul unui geam din bucatarie avem un stingator de incendii si o paturica speciala, pe care le putem folosi in caz de urgenta, daca, Doamne fereste, se intampla ceva.  Am ales sa le cumparam si sa le tinem  acolo din doua motive: unu- nu cer de mancare si nu ne deranjeaza cu nimic si  doi- am auzit ca multe companii de asigurari fac investigatii foarte ample, in cazul unor dezastre de genul asta, ca sa vada cum ai incercat tu, in primul rand, sa te protejezi de evenimente neplacute. Se zice- nu am verificat, asa ca vorbesc din auzite- ca trebuie musai sa faci dovada ca aveai in casa un extinctor. Asa o fi ori nu, chiar nu conteaza. Stiti cum se spune, e bine totusi sa-l avem, ca nu se stie cand ne  trebuie!

Apropo de sistemele de protectie, atat la usa de la intrarea principala, cat si la usa bucatariei, care da spre gradina, avem montate doua yale cu o constructie speciala. Practic, partea dinanuntrul casei  nu este o yala propriu zisa, deci nu poti introduce cheia in butuc. Ca sa blochezi  usa prin interior,  nu poti folosi cheia, trebuie sa rotesti de un fel de buton si  sa ridici manerul,  simultan. Astfel, oricand poti deschide usa din afara, pericolul ca yala sa fie blocata prin interior, de o cheie, fiind inlaturat. Oooo, Doamne, imi amintesc si acum chinurile prin care treceam acasa, in Romania, daca intarziam si copiii uitau sa scoata cheia din yala. Am fost odata intr-o vizita si ne-am intors acasa mult dupa miezul noptii. Am stat la usa, sunand si batand, pret de vreo ora. Intr-un final, obositi si nervosi, ne-am reintors la prietenii nostri, dar aceea a ramas… o noapte de neuitat.  Revenind, reiese ca  gradul de siguranta al locatarilor  este sporit foarte mult astfel,  pentru ca s-a constatat ca in cazul unui incendiu, de pilda,  oamenii pierd timp pretios incercand sa gaseasca cheile de la usa. Scuze pentru ca am pierdut atat de mult timp incercand sa compun un fel de ghid practic impotriva incendiilor, dar, cine stie, poate va da de gandit. Si, daca nu ati facut-o deja,  o sa  incercati sa va asigurati mai bine macar de acum incolo! *

Asa cum spunea Mark Twain, cel mai simplu lucru e sa te lasi de fumat. Si eu m-am lasat vineri  de vreo trei ori, ultima oara la serviciu fiind, intre pauza mica si aia mare. La pauza de la 6, m-am reapucat, ca doar trebuia sa-mi umplu timpul cu ceva…  Azi m-am lasat deja o data, dupa ce am constatat ca fumasem prea mult azi noapte.  * Daca nu functioneaza pe electricitate, centralele termice de aici, din Irlanda, functioneaza pe baza unui combustibil special, caruia noi ii spunem ”ulei” (mai sunt si unele pe gaz metan, dar intr-o proportie mica).  In urma cu doua zile,  ne-a sunat cineva de la firma de la care obisnuim sa cumparam  uleiul, spunandu-ne ca,  in ciuda cresterii pretului  la petrol si alte derivate, ei au o oferta speciala pentru clientii fideli. Adica, de la 800 de euro, cat ar costa plinul unui tanc, ni-l pot  livra contra a 750 de euro. Daca adaugam la asta si cuponul-cadou de 50 de euro,  oferit tot de ei, la ultima comanda,  ar insemna o economie de 100 de euro. Nu-i rau sa ”stai fidelizat”. * Narcisele pe care le-am plantat in gradina anul trecut, au scos deja capul la lumina. Au ”erupt” peste noapte, si am ramas uimita sa le vad, intr-o buna dimineata, cum stau aliniate , mititelele, intr-un front pe care nu le-ar fi vrut nimeni prezente, inca. De o saptamana, gerul ne-a inghesuit iar, si  chiar mi-e teama pentru ele. Cata inconstienta, dar si curaj, din partea lor. Sper sa le fie bine pana la capat si sa le vad ciuful galben si zbarlit in martie, cand ar trebui sa se produca,  de fapt si de drept, miracolul infloririi! * Ieri am verificat in registrul on line al alegatorilor, daca suntem inscrisi si noi. Dupa ce am cumparat casa, am primit de la consiliul local formulare de inscriere, pe care le-am completat si le-am returnat. Ca cetateni europeni, avem dreptul sa votam la alegerile locale (nu si alea generale), lucru pe care, de altfel, l-am gasit scris si in registrul on line. Numele noastre figureaza acolo, alaturi de cel al  circumscriptiei  la care va trebui sa ne prezentam, in cazul in care ne hotaram   sa votam.  Cu ocazia asta, mi-am adus aminte cum alergam, la Galati, de la o sectie de votare la alta, pentru ca, de fiecare data, blocul meu era arondat altei scoli din zona. * Urasc, nu stiu de ce, zilele de luni. Dintotdeauna! Si nici duminicile nu-mi fac prea bine, le-am considerat mereu ciudate, probabil pentru ca a doua zi urmeaza sa fie luni. Duminica nu-mi place sa ies din casa, nu-mi place sa ma intalnesc cu oameni, nu-mi place sa fac lucruri mari. Chiar si daca sunt in concediu, duminicile  imi sunt dezagreabile.  Cred ca daca ar fi scoase din calendar, nu as fi una dintre persoanele care sa protesteze. Dar asta e, avem nevoie de ele, si nu le putem ignora. Asa ca va doresc o zi de luni perfecta, si o saptamana la fel!

3 Comments

  1. Vladimir says:

    spor la lasat de fumat!! 😀

  2. Cimpoca says:

    @ Vladimir: imi dau toata silinta, ai vazut doar! 🙂

  3. Razvan says:

    Nu stiam ca incerci sa te lasi de fumat ! Buna idee. O sa te lasi, atunci cand esti pregatita, cu siguranta

Leave a comment