Blogu' lu' Cimpoca este un experiment si trebuie tratat ca atare

EL

Posted on Jan 22 2011

Ma enerveaza sotul meu, cand ma cicaleste. Despre aia, despre ailalta. Spun drept, cateodata nici nu-l mai aud. Ma scoate din minti de fiecare data pentru ca,  dupa ce foloseste sticla de ulei, nu-i pune niciodata dopul. I-am cerut de mii de ori s-o faca, parca vorbesc la pereti. Mereu, aceeasi poveste. Daca se intampla vreun accident, adica, din greseala, versi  sticla, dureaza infinit mai mult sa cureti totul, decat jumatatea aia de secunda cat ti-ar  lua s-o astupi. Ma enerveaza sotul meu pentru ca, de fiecare data cand face focul, infunda semineul: un strat de carbuni, un strat de lemne, un strat de carbuni… Carbunii mai pocnesc din cand in cand, si din ei sar bucatele mici, incandescente, care, daca n-ar fi gratarul de protectie, ar aprinde intr-un minut  ceva aflat prin apropiere. In ciuda avertizarilor mele,  de ”mai, tu ai sa dai foc la casa intr-o zi!”, el nu si nu- continua sa aprinda  (si sa intretina) focul in stilu-i caracteristic, sustinand ca, la urma urmei, casa este asigurata.

Cateodata, ma enerveaza partenerul meu pentru ca, daca vrea sa rezolve o problema, vrea sa o rezolve atunci, in secunda in care i s-a urcat la cap solutia. Eventual, problema intamplata azi trebuia rezolvata ieri. Asa se intampla si cu ideile care-i vin, le vrea puse in aplicare ACUM. De aia am luat, de multe ori, hotarari pripite, carora n-am mai putut ulterior sa le schimbam cursul. Nu au fost decizii de viata si de moarte, dar ne-au influentat, intr-un fel sau altul. Ma deranjeaza si pentru ca, daca pierde, pierde cu seninatate (bani, obiecte, documente etc). El spune ca banii se vor intoarce inapoi, auzi tu,  inzecit. Eu, care sunt mai scartzara, ma supar, comentez, nu pot sa dorm noaptea,  imi aduc aminte despre asta si a doua zi, eventual si peste doua saptamani. El, nu si nu, sustine ca daca a pierdut, Dumnezeu ii da mai mult. Aaaa, nu mai spun ca daca a inceput o treaba, nu conteaza cat de grea sau de durata este sarcina, o vrea rezolvata, ati ghicit, azi. Cel tarziu maine! Nu conteaza cat efort depune, cat cara, cat alearga, cat transpira, cat il dor toate celea dupa- asta trebuie rezolvata cat mai urgent. Automat, toti cei care nu merg, alearga, transpira, obosesc  in ritmul lui sunt puturosi.

Cand ceva nu-i convine, fie ca vine din partea mea,  fie din partea ”tertzilor”, nu ma (ii) iarta cu una cu doua. Mi (ni)  le tranteste  de la obraz, diplomatia nefiind una dintre calitatile lui. Sustine ca astfel omul este ocolit de pacatul de-a mai gresi in acelasi loc, a doua oara, pentru ca ”doar prostii persista in greseala”. Ma enerveaza cand, daca el insusi greseste, se rezuma doar la a spune ”asta-i viata”. Cu toate acestea, tintesc spre o satisfactie suprema cand aud cuvintele astea,  sunt cele care il dau de gol. Stie ca a gresit, dar n-o va spune niciodata cu gura plina. Si mai  stie ca eu stiu…

Ma scoate din minti cand, la cumparaturi fiind (de haine, de exemplu),  incearca sa ma ”ajute”,  aducandu-mi de pe rafturile ori umerasele prin preajma carora nu am ajuns inca, lucruri  pe care le-a ales el. Dupa gustul si preferintele lui. Rar s-a intamplat sa-mi placa  ceva din maldarele selectate de el, cateodata o fac doar ca sa-i dau satisfactie. De fapt, el insusi face asta  nu ca sa ma ajute, ci doar ca sa scurteze vizita in magazin. Astfel,  a omorat in mine orice idee de ”gura casca” pe la shopping, orice intentie de a admira ceva in voie si orice dorinta de a cerceta  mai amanuntit un lucru,   pe care o  are orice femeie normala.

Ar mai fi, desigur, multe de spus, lista nu-i nici pe departe exhaustiva.

Cu toate acestea… cu toate astea,   el  m-a impins de la spate atunci cand n-am mai putut inainta, el a fost umarul pe care am plans cand nu am mai rezistat, el mi-a aratat ca poti face ziua mai lunga, in favoarea ta,  ca te poti ridica si atunci cand crezi ca ai ramas  sleit de ultima ramasita de vigoare,  ca te poti adapta oricarei situatii, daca e nevoie sa supravietuiesti, ca merita, cateodata, sa te arunci cu capul inainte, ca e bine sa fii indraznet, chiar dincolo de limite, ca e bine sa fii pregatit pentru orice dar ca e excelent sa anticipezi, cat mai mult cu putinta, ce poate urma…  El mi-a demonstrat ca e in stare sa moara pentru mine, daca e nevoie, sa se umileasca, daca asa ma poate ajuta,  sa se tarasca, daca asta ma salveaza!

Update: articol publicat si de smartwoman.hotnews.ro.

10 Comments

  1. sotul says:

    Credeam ca nu mai trebuie sa-ti reamintesc ca sunt cel mai frumos, cel mai destept si, in devenire, cel mai bogat! Ce-ti poti dori mai mult? Dar cel mai important e ca TE IUBESC!. EL

  2. monica says:

    Gabitzo, ce ai scris tu despre acest…. EL e una dintre cele mai frumoase declaratii de dragoste pe care le-am citit vreodata. Stiu exact ce simti! Si pe mine ma “enerveaza” Georgica, la fel!!! 🙂 🙂

  3. Razvan says:

    Nu am mai ras de mult asa de mult ! :))))) Da, Dan este un caracter… aparte! Am invatat multe de la el si sunt sigur ca o sa continui sa invat cat o sa traiesc. Sunteti minunati !

  4. coolnewz says:

    Mie din tot articolul asta al tau cel mai mult imi place cum se pupa el cu primul comentariu:)!
    Comentariul unei persoane foarte greu de dibuit, mai ales ca are un pseudonim atat de subtil:)))
    Va pup si va imbratisez!

  5. @ Razvan: Mi-e imi spui? Si eu am invatat multe de la e, trebuie sa recunosc! 🙂

  6. @ Coolnewz: Asta-i El. Nu-i usor sa traiesti, zilnic, cu un taifun in casa. De asta il si iubesc, nu-mi da motive sa ma plictisesc, sa ma ratacesc, sa ma pierd in situatii fara rost. Cu El alaturi, alerg la maraton tot timpul. 🙂

  7. @ Monica: Nu-mi doresc sa se schimbe. Cred ca nici tu nu-l vrei pe George… altfel. Pana la urma, si ei ne iubesc, probabil, pentru cum suntem. Ne meritam unii pe altii, cu alte cuvinte!

  8. mirela says:

    Buna ziua,

    Citesc de aproximativ doua ore blogul dvs., am luat-o de la coada spre capat.
    Inceputurile le-am mai citit in urma cu cateva luni si mi-a placut mult ceea ce am citit.
    Incet, incet v-am cunoscut familia virtual, adica sotul, cei 3 baieti si cativa prieteni vechi( cred eu).
    Ma distrez teribil, imi place stilul dvs de a scrie, imi plac ideile de vacanta, ma bucur sa aflu ca sunt asa romani harnici si organizati departe de tara. Ma topesc cand citesc declaratia de dragoste facuta sotului si mai ales…contradeclaratia facuta de sot, aprobarea si mandria baietilor care va apreciaza atat de mult. Si eu ma bucur in fiecare an de primavara dar eu inca nu am vazut nici copac inflorit si nici narcisa inflorita in gradina.Dar, macar bine ca le-am vazut in poze la dvs. Va las ca trebuie sa citesc in continuare :).

    Numai bine si astept in continuare noi postari.

  9. Cimpoca says:

    @ Mirela: Suflete, ma bucur sa te cunosc si, mai ales, ma bucur sa aflu ca te simti bine in lumea mea. Vreau sa fac mai mult, mai bun (bine), mai frumos, si doar reactiile voastre imi sunt de folos, atunci cand vad ca va place sau nu ceva. Nu e usor, dar incerc sa tin pasul.
    Cat despre primavara… uite, ti-o daruiesc, sper sa fie una grozava, de neuitat pentru bucuria pe care ti-a creat-o.
    Intra pe Facebook, cand n-ai ce face, si ai sa ma gasesti si pe-acolo. Am postat ceva fotografii cu sotul-teribilul si copiii… asta asa, ca sa ai o idee despre cum arata si originalele :). Si spune-mi Gabi, pur si simplu. Sper sa mai vorbim. Sa fii iubita!

  10. Maria says:

    Sunteti minunati ! Sa aveti sanatate si ani multi, fericiti impreuna ! God Bless You !

Leave a comment